Cum se invata eficient

Nu putem trata acest subiect fara sa luam in calcul si accentuatele note de subiectivitate pe care le implica.
Bineinteles ca elevul/studentul X va deprinde niste cunostiinte diferite fata de elevul Y, chiar daca au invatat in acelasi mod si in aceleasi conditii. Trecand peste acest lucru, putem insa spune ca exista metode sau algoritmi, mai mult sau mai putin personale, care pot fi aplicate indiferent de persoana si care vor duce, per total la o deprindere mai buna a unui set de cunostiinte.

Invatatul logic. Aceasta metoda descurajeaza din start orice incercare de memorare fara intelegere a unui set de cunostiinte, fie el text, formule, desene etc. Cu cat un lucru a fost invatat mai logic, cu asocieri si atribuiri la niste notiuni de baza, elementare, cu atat va fi mai greu de uitat. Informatiile, indiferent de complexitate, vor fi mai la indemana odata invatate astfel. Totodata, o lacuna oarecare, datorata uitarii -sa zicem- va fi mult mai usor de acoperit, reluand toti pasii parcursi odata cu invatarea. Sa zicem ca nu stim ca 2 la puterea a 6′a face 64, pe de rost. Dar stiind ca 2 la a 5′a este 32, putem afla foarte usor rezultatul. Notiunile de insusit nu trebuiesc privite ca un amestec abstract, ci mai degraba ca un lant, o stiva de notiuni cu o puternica legatura una cu alta. Odata deprinse nivelele inferioare, se va putea trece si la cele superioare, si rezultatul va fi mai multumitor decat in cazul unei invatari ‘pe de rost’. Poate exista si cazul in care elevul X sustine ca nu poate invata un anumit set de informatii, deoarece ‘nu are logica’. Tocmai nivelul la care a ajuns omenirea si informatia in ziua de astazi sustine invatarea logica: toate informatiile si descoperirile apartinand omenirii se bazeaza pe unele precedente, pe o evolutie a nivelului de intelegere, o analogie perfecta.

Momentele de respiro. Este arhicunoscuta sintagma ‘pauzele lungi si dese, cheia marilor succese’. Si cum in orice gluma se afla un sambure de adevar, putem da intr-o anumita masura dreptate si acesteia. A nu se confunda cu pauze de 10 minute la fiecare 2 minute de invatat, ci mai degraba a se interpreta ca mici momente de cate 10-20 secunde de respiro, in care se recapituleaza informatiile invatate in cele 2 minute precedente. Apare astfel acea ‘sedimentare a cunostiintelor’ atat de necesara pentru oricine incearca sa deprinda ceva nou. In aceste pauze se poate divaga de la subiect, aparand legaturi cu alte subiecte, lucru ce contribuie la insusirea cunostiintelor. De exemplu, am invatat ca 2 la puterea a 5′a e 32, si 2^10 = 1024.. 1024, <<hmm, cam cat RAM am si eu la calculator, ia sa tin minte>>. Lucrurile acestea marunte contribuie foarte mult la invatatul eficient.

Prioritatea greului asupra usorului. Nimic nu poate fi mai gresit decat a incepe cu ce e mai greu si sa termini cu ce e mai usor, mai daca ne referim la o singura disciplina. De cele mai multe ori, notiunile usoare sunt premergatoare celor grele, si, in sustinerea argumentelor de mai sus, putem spune ca este mai eficient sa incepem de la ce e mai usor si sa terminam cu ce e mai greu. Daca avem mai multe discipline de invatat, vom incepe cu cele mai usoare, astfel antrenand creierul pentru intelegerea celor mai grele. Acest lucru poate fi sustinut si din punct de vedere fiziologic: creierul se vascularizeaza mai bine cand este solicitat, si cum nici un atlet nu poate face performanta fara incalzire, nici creierul nu poate fi suprasolicitat din prima cu probleme deosebit de grele. Acest lucru se va diminua odata cu acumularea de experienta.. un creier antrenat ,al unui individ care a invatat mult, va fi pregatit mai mereu pentru probleme mai speciale sau pentru un volum mai mare de date.

Tehnici mnemonice. Pe scurt, acest termen se refera la diferite asocieri intre obiecte si notiuni cu scopul de a le insusi pe ultimele. De exemplu, stiind ca are 1gb de ram la calculator, si stiind ca 2^10=1024, elevul Z va tine minte pentru o perioada mai mare de timp puterea 10 a lui 2. Sau, vizualizarea unui caracter dintr-o opera literara, mai ales fizic va duce la asocierea si cu elemente ce tin de caracterizarea psihica, si viceversa. Odata sedimentata imaginea unei bucati de informatie, aceasta va fi mai disponibila la apel atunci cand avem nevoie. De asemenea, daca se foloseste o anume sursa de pe care se studiaza, de multe ori se va intampla sa iti amintesti cum arata informatia pe pagina si cum erau asezate, in mare, cuvintele, desenele. Lucru folositor cand incerci sa iti aduci aminte ceva -sa zicem- mai abstract.

Invatatul ordonat. Ne referim aici la mai multe aspecte. Unul dintre ele ar fi timpul alocat invatatului, ce nu trebuie fragmentat de nici o alta activitate. Bineinteles ca este mai placut sa inveti cu muzica sau cu televizorul deschis, dar micile distrageri se vor cumula si la finalul unei sesiuni de invatat vei afla ca nu ai invatat mai nimic, ci doar ca iti amintesti ce se petrecea in videoclipul tau preferat. Pe de alta parte, conteaza foarte mult sursele de pe care inveti. Daca nu ai un scris destul de ordonat incat sa intelegi, invatatul de pe caietele altora se va dovedi un adevarat impediment. Aceeasi informatie de pe mai multe surse, invatata in mai multe sesiuni va fi insusita mai prost decat de pe aceeasi sursa.

Concluzionand, la tehnicile proprii de invatare ale fiecarui elev/student in parte se pot aduce anumite optimizari. Eficienta nu poate depinde in niciun caz numai de aceste tehnici, variind de la individ la individ, dar daca sunt urmate anumite ‘guidelineuri’ se poate ajunge macar la o imbunatatire observabila, daca nu substantiala.